Prorector Cercetare, dezvoltare, inovare, relații interuniversitare și mediul de afaceri
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați
are este locul cercetării științifice în cariera dvs.?
Locul cercetării științifice în cariera mea este unul esențial pentru dezvoltarea profesională și personală. Scopul cercetării este acela de a genera contribuții noi și originale, care pot îmbunătăți concepte, procese sau tehnologii. În plus, cercetarea dezvoltă abilități critice precum gândirea analitică, rezolvarea problemelor și inovația – toate necesare pentru o carieră academică solidă. Totodată, mi-a oferit ocazia de a colabora cu experți, de a publica în reviste științifice de renume și de a obține recunoaștere în comunitatea științifică.
Care au fost provocările pe care le-ați întâmpinat în cariera de cercetător?
Provocările au fost numeroase și variate. Printre cele mai semnificative aș menționa dificultatea de a publica în reviste de prestigiu, accesul limitat la finanțare, lipsa resurselor materiale, dar și menținerea motivației și a echilibrului personal într-un mediu academic dinamic. De asemenea, colaborarea și, uneori, competiția cu alți cercetători, incertitudinea și nevoia de actualizare permanentă a cunoștințelor sunt obstacole cu care m-am confruntat. Cu toate acestea, satisfacțiile sunt mari, iar sentimentul că aduci o contribuție reală la progresul cunoașterii este profund motivant.
Cum percepeți viitorul cercetării în România?
Viitorul cercetării în România este un amestec de provocări și oportunități. Printre aspectele care pot influența pozitiv direcția cercetării se numără creșterea finanțării, susținerea tinerilor cercetători, îmbunătățirea infrastructurii, digitalizarea și încurajarea interdisciplinarității. Totodată, este esențială o colaborare strânsă între mediul academic, autorități și sectorul privat. Dacă România va reuși să depășească problemele legate de subfinanțare și exodul de creier
e, avem toate șansele să vedem o evoluție semnificativă a cercetării naționale, cu impact pozitiv asupra întregii societăți.
Cum credeți că putem atrage tinerii către cercetare?
Este nevoie de o strategie coerentă, pe termen lung, care să implice promovarea cercetării ca o carieră atractivă, cu perspective clare de dezvoltare. Oferirea unui mediu de lucru stabil, accesul la resurse moderne, oportunitățile de mobilitate internațională, precum și recunoașterea publică a performanței sunt aspecte-cheie. De asemenea, implicarea sectorului privat poate aduce beneficii directe și poate stimula inovația. Doar printr-o abordare integrată putem crea premisele unui viitor în care tinerii să va
dă cercetarea drept un drum de urmat.
Ce sfaturi ați oferi tinerilor care doresc să își construiască o carieră în cercetare?
În primul rând, să nu renunțe la curiozitate – este motorul oricărui progres. Să caute mentori, să învețe din eșecuri și să nu se teamă de provocări. Publicarea rezultatelor este importantă, dar la fel de esențial este echilibrul între viața profesională și cea personală. De asemenea, le recomand să exploreze domenii conexe, să fie deschiși la interdisciplinaritate și să caute mereu oportunități de colaborare. Cercetarea este un drum lung, dar și unul extraordinar de frumos pentru cei pasionați de descoperire și inovație.
Care este, în opinia dumneavoastră, locul cercetării științifice românești pe plan european și mondial?
Cercetarea românească are un potențial uriaș, dar este adesea limitată de subfinanțare și de migrarea specialiștilor. Din păcate, bugetul alocat cercetării în România este printre cele mai mici din Uniunea Europeană, ceea ce afectează direct infrastructura, salarizarea și capacitatea de a atrage și păstra talente. Cu toate acestea, avem cercetători de excepție, proiecte valoroase și o dorință reală de progres. Este nevoie de un cadru mai favorabil pentru ca aceste resurse umane și intelectuale să poată fi valorifica
te pe deplin.
Un mesaj pentru generația tânără
Tinerii sunt cheia viitorului cercetării românești. Îi încurajez să viseze măreț, să fie curajoși și să nu accepte limitele prezentului. Curajul, perseverența și dorința de cunoaștere sunt esențiale pentru a schimba paradigma cercetării. România are nevoie de voi – de energia, creativitatea și viziunea voastră. Aveți puterea de a construi un viitor în care știința și inovația să ocupe un loc central în societate.
